Decalogul

Margarina are multe de oferit

Decalogul Margarinei

Este recomandat ca 30 - 35% din aportul caloric zilnic să provină din grăsimi (65 - 70 g de grăsimi pe zi*), dintre care majoritatea (cel puţin 45 g) ar trebui să fie GRĂSIMI BUNE.

O alimentaţie echilibrată trebuie să conţină toţi nutrienţii: proteine, glucide şi lipide (grăsimi) în anumite proporţii* alături, bineînţeles, de vitamine şi minerale. De aceea, zilnic trebuie să găsim soluţii inteligente în alegerea unor meniuri variate şi complexe care să ne ofere toţi nutrienţii necesari: legume, fructe, carne slabă, peşte, lactate şi produse lactate slabe, grăsimi vegetale (din care fac parte şi uleiurile), cereale, seminţe oleaginoase.
*Bazat pe recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii 1997, 2000.

Fiecare celulă din organismul nostru este înconjurată de o membrană care poate fi comparată într-un fel cu “o piele a celulei”. Această membrană este compusă din grăsimi, mai exact grăsimi esenţiale care au rolul de a păstra flexibilitatea membranei celulare.

Grăsimile esenţiale influenţează în mod favorabil nivelul de colesterol bun din sânge, ceea ce ajută la menţinerea sănătăţii inimii.

Putem obţine beneficiile consumului de grăsimi bune, esenţiale înlocuind grăsimile rele din alimentaţie cu cele bune sau esenţiale. De aceea, o metodă simplă şi eficientă de a furniza organismului grăsimile de care are nevoie este prin înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate şi trans (carne grasă, lactate grase, alimente prăjite în grăsimi hidrogenate) cu alimente bogate în grăsimi esenţiale (nuci, uleiuri vegetale, margarine tartinabile, peşte gras).

Rolul pozitiv al margarinei în o alimentaţie echilibrată este recunoscut de numeroase organizaţii internaţionale de sănătate, cum ar fi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (World Health Organisation), Federaţia Internaţională a Inimii (World Heart Federation), Fundaţia Britanică a Inimii (British Heart Foundation), H.E.A.R.T UK, Asociaţia Americană a Inimii (American Heart Association). În comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, în România se înregistrează un consum scăzut de margarină: aproximativ 1,3 kg pe cap de locuitor, anual.

Ţările dezvoltate, cu un nivel ridicat de educaţie în ceea ce priveşte nutriţia şi sănătatea au, în general, un consum mult mai mare de margarină tartinabilă de calitate (de exemplu, în Olanda, unde margarina este recomandată de doctori spre consum ca grăsime vegetală, fără colesterol, consumul este de mai mult de 6 kg/cap de locuitor la nivelul unui an calendaristic).

Societăţile internaţionale de nutriţie şi Organizaţia Mondiala a Sănătăţii ne recomandă să limităm cât mai mult posibil consumul de grăsimi rele, saturate. Cantitatea zinică nu ar trebui să depăşească 22g.
 

1. Organismul uman are nevoie de grăsimi. 
2. Grăsimile se împart în: GRĂSIMI BUNE şi GRĂSIMI RELE 
3. Dintre GRĂSIMILE BUNE, unele sunt GRĂSIMI ESENŢIALE. Acestea din urmă sunt Omega-3 şi Omega-6. 
4. Margarina este o sursă importantă de grăsimi bune, provenite din uleiuri vegetale. 
5. Margarina este o sursă importantă de grăsimi esenţiale Omega-3 şi Omega-6. 
6. Margarina nu conţine deloc colesterol.
7. Margarina este o sursă importantă de vitamine A, D şi E. Acestea sunt esenţiale pentru sănătatea ta. 
8.  Înlocuieşte grăsimile rele cu cele bune! Este cel mai indicat mod de a îmbunătăţi calitatea dietei tale. 
9. Autorităţi recunoscute internaţional, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau Federaţia Mondială a Inimii, recomandă margarina ca fiind o alternativă SĂNĂTOASĂ în alimentaţie. (Recomandare Organizaţia Mondială a Sănătăţii 2003). 
10.  Micul dejun este hrănitor şi furnizează energia necesară pentru o bună parte din zi … sau cel puţin aşa ar trebui să fie ...

1. Organismul uman are nevoie de grăsimi. 

• grăsimile de origine animală (care conţin o cantitate mare de grăsimi saturate şi, în unele cazuri, grăsimi trans = grăsimi rele) cum ar fi produsele lactate grase (unt, brânză, caşcavaluri), margarina făcută din grăsimi hidrogenate sau parţial hidrogenate, produsele de patiserie, carnea grasă, mezeluri grase sau alimentele prăjite în grăsimi hidrogenate. 
• unele grăsimi industriale (care conţin grăsimi parţial hidrogenate şi, în consecinţă, un nivel crescut de grăsimi trans).

• 10 g de Omega-6 
• 2g de Omega-3

• uleiul de floarea soarelui şi de soia (bogate în Omega-6); 
• uleiul de rapiţă (bogat în Omega-3 şi 6); 
• uleiul de in (bogat în Omega-3).

Beneficiind de combinaţia fericită a acestor trei tipuri de uleiuri, margarina Rama oferă prin reţeta sa un gust şi o textură desăvârşită şi ajută la construirea unei diete echilibrate prin grăsimile esenţiale pe care le conţine.

• Vitaminele A, D şi E trebuie furnizate organismului pentru că acesta nu le poate produce şi de aceea se numesc şi vitamine esenţiale. 
• Vitaminele A, D şi E sunt vitamine liposolubile, care sunt absorbite la maximum dacă sunt ingerate cu grăsimi. Margarina conţine aceste grăsimi, oferind astfel o absorbţie optimă de vitamine liposolubile.
• Vitamina D poate fi produsă de către organism, însă în anumite condiţii (în cazul în care organismul este expus la soare)
• Vitamina A (retinol) este esenţială pentru o vedere bună şi o piele sănătoasă.
• Vitamina D (D2-ergocalciferol, D3-cholecalciferol) este benefică pentru oase, muşchi şi dinţi puternici.
• Vitamina E(tocopherol) are un rol antioxidant important pentru protecţia celulelor. 
• Aportul zilnic de vitamina A este, la fel ca şi cel de vitamina E, cu mult sub recomandări în cazul persoanelor care consumă grăsimi bune în cantităţi reduse. Surse bune de vitamina A, în afară de margarină, sunt: uleiul de peşte, ficatul de vită, galbenuşul de ou, laptele de vacă, spanac, broccoli, morcovi, salată, roşii, caise.
• Aportul zilnic de vitamina D este şi el deficitar, ducând astfel la consecinţe nefavorabile (în special în cazul copiilor). Alte surse de vitamina D (aceasta provine mai ales prin expunerea organismului la soare) în afară de margarină sunt: peştele gras, laptele şi băuturile fortificate de soia etc.

• Înlocuieşte lactatele şi produsele lactate grase cu cele care au un conţinut scăzut de grăsimi. 
• Consumă cât mai mult peşte şi carne slabă. 
• Citeşte cu atenţie eticheta alimentelor pentru a evita consumul de grăsimi trans. Menţionarea în lista de ingrediente a grăsimilor parţial hidrogenate indică prezenţa grăsimilor trans în respectivul aliment.

• persoanele care servesc micul dejun au o greutate (masă corporală) mai bună faţă de cele care uită sau nu sunt obişnuite cu această masă a zilei ... 
• atât adulţii, cât şi copiii care sar peste micul dejun au o tendinţă crescută de a avea probleme cu colesterolul, ceea ce duce la creşterea riscului apariţiei bolilor cardiovasculare. Consumul unei margarine de calitate creşte aportul de grăsimi bune, mononesaturate şi polinesaturate. 
• dietele cu un conţinut scăzut în grăsimi sunt mai puţin eficiente în scăderea riscului apariţiei bolilor cardiovasculare decât dietele bogate în grăsimi esenţiale. 
• Cercetători din Olanda au arătat că între 9 şi 18 luni copiii nu acoperă decât 75% din necesarul caloric care ar trebui să provină din grăsimi. Mai mult decât atât, ei nu consumă nici măcar jumătate din cantitatea zilnică recomandată de grăsimi esenţiale Omega-3 şi Omega-6.