Despre Rama
O mică istorie a unei mari descoperiri
Margarina de azi
Margarina de azi este un aliment hrănitor, care face parte dintr-o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă. Aceasta asigură grăsimile esenţiale şi vitaminele de care are nevoie organismul nostru, dar pe care nu le poate produce în mod natural. Ca orice altă grăsime, margarina furnizează energie şi conferă gust şi textură alimentelor. Dar adevărata sa putere nutritivă este dată de originea sa vegetală.
Margarina este produsă dintr-un amestec de uleiuri naturale, precum cele de floarea soarelui, rapiţă, soia şi porumb: bogate în mod natural în grăsimi esenţiale din familiile Omega-3 şi 6 şi vitamina E. În plus, margarina este îmbogăţită cu vitaminele A şi D. Margarina tartinabilă şi cea lichidă de calitate superioară reprezintă o alegere mai bună decât grăsimile pe bază de lapte, precum untul. Explicaţia este dată de faptul că margarina furnizează mai multe grăsimi esenţiale şi “bune”, mai puţine grăsimi “rele” (adică mai puţine grăsimi saturate) şi practic nu conţine deloc grăsimi trans.
Pentru a deveni “margarina de azi”, margarina a parcurs un drum lung
Disponibilitatea materiilor prime, reglementările în domeniul alimentar şi dezvoltarea tehnologiilor au influenţat istoria margarinei. Împăratul Napoleon III a lansat o provocare ştiinţei în cadrul Expoziţiei Mondiale de la Paris în 1866 pentru a se găsi o alternativă mai bună la unt, un produs nou care să reziste în timpul transportului naval şi care să fie mai convenabil.
Margarina a luat naştere în 1869 când savantul Hippolyte Mége Mouriès din Franţa, specializat în ştiinţa alimentelor, a denumit amestecul de lapte degresat, grăsime provenită de la rumegătoare şi apă “margarină” deoarece avea aceeaşi strălucire asemănătoare perlelor, care în limba greacă se numesc “margarites”.
Materiile prime
Uleiurile vegetale de azi sunt principalele ingrediente din margarină, în afară de o cantitate redusă de grăsime vegetală solidă. În primele zile ale existenţei sale, margarina conţinea o proporţie mare de grăsime solidă de origine animală şi o mică proporţie de grăsime vegetală.
Dezvoltare tehnologică
- 1902: hidrogenarea (întărirea) uleiurilor vegetale lichide
- 1920: noul proces de răcire
- 1920: maşina de ambalat
- 1935: încorporarea vitaminelor A şi D în grăsimi
1939 a fost un an dificil. Perioada războiului a impus o cooperare specială între industria de margarină şi Ministerul Alimentaţiei. Producătorii au eliminat mărcile în mod voluntar şi au standardizat pachetele de margarină: se puteau cumpăra doar variantele “standard” şi “special”. În 1940, din pricina alimentaţiei precare din timpul războiului, a fost impusă prin lege adăugarea vitaminelor în margarină.
O alternativă mai sănătoasă la unt
În anii 1950, comunitatea medicală din Olanda a solicitat celui mai mare producător de margarină (Unilever) o alternativă mai sănătoasă la unt, dar un asemenea produs a ajuns să fie vândut în farmacii, pe reţetă, doar în 1964. Acest produs era Becel, numele provenind de la Blood Cholesterol Lowering (reducerea colesterolului din sânge). Becel avea 100% conţinut de grăsimi din care 40-50% grăsimi polinesaturate care ajută la reducerea colesterolului ca parte a unei alimentaţii sănătoase şi a unui stil de viaţă sănătos.
În anii 1960 margarina a început să fie ambalată sub forma pe care o ştim azi: margarină tartinabilă în cutii şi margarină lichidă în sticle. La finalul acestei decade a fost lansată şi prima margarină cu conţinut redus de grăsimi (40%).
Anii 1990: o nouă direcţie
Anii 1990 au marcat o nouă direcţie în evoluţia margarinei. Unilever, cel mai mare producător de margarină, a creat un nou standard şi a început să utilizeze procese îmbunătăţite de fabricare a margarinei. Aceste procese dau posibilitatea fabricării unei margarine de calitate superioară, bogată în grăsimi esenţiale şi nesaturate sănătoase, fiind însă menţinut conţinutul redus de grăsimi saturate sau trans care sunt nesănătoase.
În acelaşi timp, guvernele şi industriile s-au angajat să îmbunătăţească consumul de grăsimi de către populaţie prin reducerea conţinutului de grăsimi totale ale margarinei (oferind margarină cu niveluri de grăsime de 20%).
Drept urmare, în perioada 1984-1994, conţinutul mediu total de grăsimi din margarină a scăzut de la 80% la 69%, în timp ce conţinutul de grăsimi saturate a scăzut cu 22%.
Iniţiative din ultimele două decenii
Din 2000compania a făcut pieţei globale o propunere de reducere a colesterolului prin lansarea Becel Pro.Activ, care încorporează fitosteroli (descoperiţi în 1995).
În 2005, în colaborare cu Unilever Foods şi Institutul de Cercetare în domeniul sănătăţii (UHFRI), a fost implementat un Program intern de îmbunătăţire a nutriţiei, cu scopul de a reduce cantitatea de grăsimi nesaturate rele, grăsimi trans şi de sare din întregul portofoliu de produse Unilever şi de a ajuta la diminuarea carenţelor existente în diferite părţi ale lumii.
În această prezentare am utilizat cuvântul margarină, dar uneori poţi găsi în magazine pe ambalajele de marcă şi alte descrieri ale produsului. De aceea îţi prezentăm pe scurt numele legale pe care producătorii le pot inscripţiona pe ambalaje (în baza Regulamentului Consiliului CE 2991/94):
